Freak Show vol. 2 la Teatrul Național ”I. L. Caragiale” din București

După succesul răsunător al primului Freak Show, care a cucerit publicul din țară și din străinătate, volumul al doilea nu vine ca o continuare, ci ca o reinventare. Este mai tăios, mai asumat, mai profund, mai uman. Florin Piersic jr. explorează noi teritorii teatrale, într-un amestec de comedie inteligentă și dramă subtilă, care nu te lasă indiferent. Fiecare personaj – născut dintr-o imaginație prolifică și o observație fină a lumii – este o provocare adresată direct prejudecăților și clișeelor în care ne complacem. Freak Show vol. 2 revine în forță, cu o serie nouă de personaje memorabile și monoloage care lovesc direct în miezul realității contemporane. Aveți ocazia să descoperiți un performance care nu seamănă cu nimic din ce ați văzut până acum!

Realizat după un material scris de Florin Piersic jr , de o sinceritate aproape dureroasă, în regia și interpretarea sa, Freak Show vol. 2 este spectacolul care care nu-ți dă voie să cobori privirea spre ecranul telefonului. Și nu pentru că ți se impune, ci pentru că pur și simplu nu vrei să ratezi nicio secundă. Actorul luptă – ironic, dar profund adevărat – cu device-urile moderne, reușind să le eclipseze printr-o energie scenică electrizantă.

Vă invităm să vedeți Freak Show vol. 2 – un performance care transformă teatrul într-o oglindă dureros de sinceră și comic de exactă. Ultimele reprezentații din această stagiune sunt programate pentru 15 și 29 iunie, de la ora 19:00, la Sala Pictura a Teatrului Național ”I. L. Caragiale” din București.

”Aparent ceea ce face el e teribil de simplu, rostește doar niște gânduri ale unor oameni în situații particulare, oameni care corespund într-o oarecare măsură pre-judecăților noastre despre cum ar trebui să vorbească și să fie ei, pare că oricine poate să scrie și să rostească asta. Am încercat să mi-l imaginez pe altul făcând același lucru, cu aceleași povești. Nu am reușit.” Răzvan Penescu, Agenda Liternet

Vă așteptăm la teatru! Lăsați-vă smartphone-ul în buzunar și pregătiți-vă să râdeți, să vă emoționați și, poate, să vă regândiți câteva convingeri. Freak Show vol. 2 nu e doar un spectacol – e o experiență.

Ultimele bilete disponibile se pot achiziționa de la Casa de Bilete a Teatrului Național ”I. L. Caragiale” din București ( program: Luni: 10.00 - 16.00 Marți - Duminică: 10.00 - 19.00) sau online: https://www.tnb.ro/ro/freak-show-vol-2

Freak Show vol. 2 - 15 și 29 iunie, de la ora 19:00, la Sala Pictura

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani!

David Schwartz dezvăluie teatralitatea constelațiilor familiale

#avanpremiera  NIMIC NU E ÎNTÂMPLĂTOR – text, regie David Schwartz

În aceste zile, regizorul-dramaturg David Schwartz se pregătește să încheie, în luminile rampei de la Sala Atelier, primul proiect realizat la Teatrul Național din București, care a început cu un Atelier de teatru și a ajuns să fie spectacolul Nimic nu e întâmplător - pe care unii dintre dumneavoastră îl vor vedea la avanpremiera din zilele de 13, 14, 15 iunie, ceilalți îl vor putea descoperi, cu firesc interes și curiozitate, din toamnă, odată cu premiera.

Mai departe »

Fotoreportaj în culisele „Gertrudei”, la Budapesta

Vă invităm să pătrundeți în atmosfera plină de emoție și concentrare din culisele spectacolului „Gertrude”, acolo unde actorii s-au schimbat și au fost machiați, uneori contracronometru, acolo unde Silviu Purcărete, Vasile Șirli și Dragoș Buhagiar au venit să încurajeze echipa artistică, dar și să rezolve eventualele provocări tehnice.

Toate fotografiile sunt realizate de Florin Ghioca, fotograful Teatrului Național din București.

Marius Bodochi, la sosirea în teatru

Dragoș Buhagiar și un salut de încurajare

Lari Giorgescu la machiaj și la cablarea microfonului lavalieră

Claudiu Bleonț, devenind „Gertrude”

Marius Manole pe net

Ultimele retușuri de costum pentru Mircea Rusu, înainte de spectacol

Vasile Șirli și Silviu Purcărete, în cabina actorilor Mircea Rusu și Paul Chiribuță

Claudiu Bleonț și colegii de la sunet

Lari Giorgescu și provocarea corsetului Ofeliei

Marius Manole și Lari Giorgescu, sau Hamlet și Ofelia la machiaj

Lari Giorgescu & „fratele Horatio” - Alex Potocean, la oglindă

Marius Manole în dublă ipostază

Alex Potocean x 2

Concentrare

Cablarea înainte de spectacol

Paul Chiribuță și o privire auncată spre oglindă

Claudiu Bleonț - Gertrude este gata

În culise

Replici șoptite pe întuneric

Portrete la final de spectacol.

Comunicat de presă Teatrul Național București

În urma sesizărilor publice postate pe rețelele de socializare, referitoare la spectacolul Proorocul Ilie, montat de regizorul Botond Nagy pe un text de Tadeusz Słobodzianek, Teatrul Național “I.L. Caragiale” din București face următoarele precizări:

Spectacolul “Proorocul Ilie” nu își propune să aducă vreo ofensă credinței creștine sau oricărei alte convingeri religioase. Dimpotrivă, montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.

În plus, menționăm că unele imagini apărute pe platformele sociale au fost scoase din contextul real al spectacolului, prezentând fragmente izolate într-un mod care distorsionează mesajul artistic al montării. Spectacolul nu este o blasfemie și nu își propune să ridiculizeze credința, ci, dimpotrivă, invită la o reflecție profundă asupra relației dintre om și divinitate, asupra modului în care credința poate fi influențată sau deturnată.

Așa cum se menționează și pe pagina oficială a spectacolului, "Proorocul Ilie" este o invitație la meditație sinceră asupra credinței și religiei într-un moment de profundă criză spirituală și morală. Regizorul Botond Nagy declara, înainte de premieră: „Îmi doresc ca prin acest proiect artistic spectatorii să-și analizeze propriile credințe într-o lumină nouă și să înțeleagă adevărata valoare a acestei miraculoase conexiuni interumane care este credința.”

Piesa scrisă de Tadeusz Słobodzianek a mai fost montată în România de reputatul regizor László Bocsárdi, la Teatrul „Tamási Áron” din Sfântu Gheorghe, cu premiere în 2001 și o reluare în 2010. De asemenea, tot în 2010, la Teatrul Municipal din Baia Mare avea loc o altă montare a acestui text. Aceste producții au contribuit la explorarea și înțelegerea profundă a textului în contextul teatral românesc.

Teatrul Național "I.L. Caragiale" din București reafirmă că spectacolul nu are nicio intenție de blasfemie sau lipsă de respect față de valorile religioase. Considerăm că unele reacții critice sunt rezultatul unei interpretări eronate a mesajului artistic, care nu neagă, ci dimpotrivă, pune în lumină complexitatea relației dintre om, credință și societate.

Respectăm dreptul fiecărui spectator de a avea propriile convingeri și încurajăm dialogul deschis, în spiritul valorilor teatrului ca spațiu al reflecției și al libertății de expresie. Teatrul este, prin definiție, un loc al întrebărilor, nu al răspunsurilor impuse, un spațiu în care fiecare spectator are libertatea de a interpreta și de a reflecta.

Piesa lui Vişniec sună incitant, la TNB

CUVÂNTUL PROGRES ROSTIT DE MAMA SUNA TERIBIL DE FALS 

Pe scena Sălii Studio a Teatrului Naţional I.L Caragiale din Bucureşti sunteţi aşteptaţi să descoperiţi profunzimea, frumuseţea şi actualitatea unei piese de Matei Vişniec, dramaturg român de talie internaţională. 

De o frisonantă, nebănuită - nici de autor la data scrierii - actualitate, lumea aflându-se și atunci într-un context conflictual, "Cuvântul progresului rostit de mama suna teribil de fals" se dovedește, și la decenii distanță, un abecedar pentru părinții care și-au pierdut copiii și se văd nevoiți să reînvețe a trăi, purtând povara absenței lor. Melanj de trecut și prezent, dominat de neliniștea, disperarea și încrâncenarea de a nu depune armele, de a nu da uitării cele mai dragi ființe dispărute, fără urmă, într-unul din războaiele aberante ale omenirii.

Veți vedea cum, inspirată din realitatea războiului bosniac, această piesă scrisă la începutul anilor 2000 păstrează, din nefericire, actualitatea. Dramaturgie complex stratificată, teren fertil pentru viziuni moderniste în teatru, textele lui Matei Vişniec se potrivesc ca o mănuşă cu stilul regizorului de a lectură scenic (univers scenic specific dominat de soluţii tehnice originale, ambianţă audiovizuală modernă), cu distribuţia aleasă şi cu felul în care este condusă.

În distribuție: Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Lari Giorgescu, Aylin Cadîr, Răzvan Oprea, Ada Galeș, Florin Călbăjos, Ciprian Nicula, Mihai Calotă, Silviu Mircescu, Cosmin Dominte.

O distribuție colosală într-o dramă perenă, condimentată cu accente de umor negru, despre destine frânte sau radical schimbate, despre legătura răvășitoare, de dincolo de lumi, dintre o mamă și fiul ei…

„Îmi doresc ca spectacolul acesta să vorbească în numele tuturor mamelor și femeilor care au suferit vreodată, fie că și-au pierdut copiii, fie n-au putut să-i aibă niciodată sau i-au abandonat, dar care au totusi șansa să vadă., ca pentru prima dată, prin ochii copiilor lor.

Dacă inocența ar fi palpabilă, mi-aș dori să o resimțim măcar pentru o clipă prin acest spectacol. Iar dacă suntem atenți, poate o observam înainte să călcăm din nou pe ea”. Botond Nagy

Biletele se pot procura de la Casa de bilete a TNB, precum și online, pe Bilet.ro.

Olivia Chirvasiu

Foto: Florin Ghioca

Ion Finteşteanu, 125 de ani de la naştere

În 1899, an de referință pentru impunerea jocului de oină (avea loc primul  campionat naţional!), tot la Bucureşti, dar în ziua de 18 martie, vedea lumina zilei cel ce avea să devină un reputat actor al Naţionalului bucureştean, Ion Finteşteanu.

Bogata sa activitate pe scena teatrului a fost răsplătită, în 1971,  cu ocazia împlinirii a 5 decenii numai în această trupă, fiind numit membru de onoare al Teatrului Naţional din Bucureşti.  Între cele mai cunoscute creaţii ale sale se numără roluri din Caragiale, Shakespeare, Molière ….  De la figurantul din "O scrisoare pierdută" ajungea un valoros interpret caragialesc, şi nu doar al lui Farfuridi… (vezi foto) „Când a trebuit să-l dublez pe Soreanu în Pristanda, povestea Finteşteanu, nu mi-a fost prea greu; nici când l-am dublat pe Iancu Brezeanu în Cetăţeanul turmentat. L-am repetat o dată şi pe Trahanache… Se vede deci cum am ajuns la Farfuridi”. Creaţii notabile şi în Molière, Harpagon („Avarul”), Tartuffe („Tartuffe”).

A fost şi Domnul Jourdain din „Burghezul gentilom” de Molière, Pantalone în „Mincinosul” de Carlo Goldoni, Karenin, din „Ana Karenina” de Lev Tolstoi, sau Polonius, „Hamlet” şi Nebunul din „Regele Lear” de William Shakespeare...

Actor, profesor universitar şi şef al catedrei Arta actorului din Institutul de Teatru, Artist al Poporului (1958), Ion Finteşteanu dezvăluia la un moment dat o fărâmă din „secretul” succesului său: „Pentru mine, abordarea unui rol complex presupune multă, multă analiză…”.

Mai departe »

Actorul Tomi Cristin invită tinerii să vină cu părinţii la piesa E VINA TA! * Premieră *

Începând din 21 februarie, la Sala Atelier vă aşteaptă un nou spectacol, E VINA TA, o piesă scrisă de actorul Tomi Cristin, pe care îl putem vedea în cea de-a 8-a piesă pe care o joacă în această stagiune.

Este cumva aceasta prima piesă pe care aţi scris-o și aţi montat-o de-a lungul unei cariere ce a ajuns la cifra „34” (dacă nu mă înșel și bine am numărat...)?

Este foarte bună această primă întrebare pentru că ea mă face să realizez că da, textul piesei „E vina ta!” este rezultatul unei experiențe personale și profesionale de 36 de ani de teatru.

Mai departe »

Pe 30 IANUARIE: Un inedit spectacol aniversar I.L. Caragiale, la TNB

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.

Mai departe »

Astăzi, Gheorghe Dinică ar fi împlinit 90 de ani

În CINE ARE NEVOIE DE TEATRU?

Unul dintre cei mai mari actori ai teatrului și filmului românesc s-a născut de Crăciun, dar a fost declarat pe 1 ianuarie. Gheorghe Dinică ar fi împlinit 90 de ani în această primă zi a noului an 2024.

Înzestrat cu un dar rar, acela de a le conferi personajelor negative șarm și magnetism, a fost distribuit preponderent în asemenea roluri, care l-au adus în inimile  spectatorilor de toate vârstele și îl păstrează viu în memoria spectatorilor și la aproape 15 ani de la dispariția sa. Maestrul Gheorghe Dinică a murit la doar 75 de ani. 

Era suficient să apară în scenă sau în cadru și imediat ochii tuturor erau ațintiți asupra lui.

Mai departe »

30 de ani de la plecarea lui Gheorghe Cozorici - Prinţul!

Cel care părăsea scena vieţii în urmă cu 3 decenii, la vârsta de 60 de ani, lăsând teatrul, filmul dar şi arealul recitării mai sărace, Gheorghe Cozorici, nume de prim rang al artei interpretative, era considerat Prinţul - scenei şi al poeziei, cu precădere al poeziei eminesciene.

A fost descoperit de Ștefan Ciubotărașu, care se ocupa de trupa de teatru amator a tinerilor de la Vulcan (la începutul anilor ’50, Cozorici lucra la Uzinele Vulcan) şi el a fost cel care l-a îndemnat să dea admitere la Institut. Aşa a devenit studentul Aurei Buzescu şi, în 1956, a absolvit Institutul de Artă Dramatică din Bucureşti făcând parte din renumita "promoţie de aur", alături de alţi mari actori: George Constantin, Amza Pellea, Victor Rebengiuc, Mircea Albulescu, Marin Moraru, Sanda Toma, Silvia Popovici, Gina Patrichi, Tamara Buciuceanu, Draga Olteanu, Constantin Rauţchi, Silviu Stănculescu şi alţii.

Mai departe »

#ABCulMemoriei. Radu Beligan, Meșterul!

Născut într-o zi de 14 decembrie, în satul Galbeni (Filipeşti), judeţul Bacău, Radu Beligan a fost cel mai longeviv actor aflat în activitate pe scena unui teatru, performanţă consemnată şi de Cartea Recordurilor pe 15 decembrie 2013.

A condus Teatrul Naţional Bucureşti vreme de două decenii 1969 – 1990, acesta fiind și cel mai lung directorat din istoria Naţionalului bucureştean, perioadă în care au avut loc montări de răsunet, cu piese de referință din dramaturgia națională și universală, cu mari actori şi regizori.

Ultimul rol la TNB, Leon Saint Pe din „Egoistul” de Jean Anouilh, în regie proprie, cu premiera în 2004, a fost de asemenea o creație de „drum lung” desfășurată de-a lungul a peste 10 ani . Un spectacol pe care publicul nu se mai sătura să-l privească, pe care Meșterul – cum îi spuneau colegii, l-a jucat neîntrerupt și pe alte scene din București și din țară, până la sfârșitul vieții.

Date importante din lunga sa carieră veți regăsi pe blogul TNB, multe dintre acestea posibil nu le-ați știut, cum ar fi ultimul rol ce i-a fost încredințat chiar în ultimul an de viață… sau cele mai importante distincții ce i-au încununat munca dedicată teatrului de la o vârstă fragedă până la asfințitul vieții.

Mai departe »

Din 17 septembrie, când va începe stagiunea TNB, puteți vizita la Muzeul Teatrului Național București, Expoziție inovativă cu bunuri culturale restaurate din colecția Muzeului TNB

În februarie 2020, Teatrul Național ”I.L.Caragiale” din București a început implementarea proiectului  ”Expoziție inovativă cu bunuri culturale restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.
Proiectul a beneficiat de o finanțare totală de 1.024.160 lei ((207 740 EUR), din care 525.436,01 lei (106 579 EUR)  – finanțare nerambursabilă din fondurile SEE și 92.724 lei (18 808EUR)  – finanțare nerambursabilă din bugetul național.

                                                          Muzeul TNB                                                          

Promotor al proiectului, Teatrul Național București a demarat implementarea proiectului alături de patru dintre cele mai importante instituții culturale românești: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand I”, Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” și Biblioteca Națională a României. În calitate de parteneri ai TNB în cadrul proiectului, acestea au realizat investigații fizico-chimice și activități de tratare, conservare și restaurare, desfășurate în secțiile de restaurare și laboratoarele lor de specialitate. Astfel, au fost restaurate 38 de obiecte de patrimoniu din colecția Muzeului TNB: costume care au aparținut actorilor, artefacte, documente.

Mai departe »

Actorul Niculae Urs ne invită la ”Caragiale… altfel”

După ce l-a dramatizat pe Cehov (a impresionat cu dramatizările „Măscăriciul”, jucând alături de Horaţiu Mălăele, la Teatrul Bulandra, şi „Momâia” – un recital susţinut la Teatrul Nottara, dar şi pe alte scene), actorul Niculae Urs a ajuns și la… Caragiale.

Mai departe »

Un spectacol captivant pe scena mare a TNB : ”Părinți și copii” în regia lui Vlad Massaci

Dacă aţi ratat reprezentaţia din Festivalul Naţional de Teatru cu recenta premieră Părinți și copii de Brian Friel (dramatizare după romanul omonim al lui Ivan Turgheniev), vă invităm joi, 12 ianuarie la teatru, la Sala „Ion Caramitru”. Sau, la reprezentaţiile programate în februarie, sâmbătă, 11 şi miercuri, 22, de la ora 19.00, când puteţi vedea acest spectacol de o izbitoare actualitate tematică, ale cărui personaje vin tocmai dinspre Rusia mijlocului de secol XIX.

Considerat de critică drept cel mai reușit roman al lui Turgheniev, Părinți și copii a provocat la apariție aprinse discuții contradictorii pe tema conflictului dintre generația părinților (păstrătoarea idealurilor umaniste tradiționale) și cea rebelă a fiilor (materialistă, dezamăgită, nihilistă, tentată să distrugă tot ce ține de vechiul stil de viață).

Mai departe »

INTERVIU cu Amalia Ciolan, actrița Teatrului Național ”I. L. Caragiale” din București

O vedeam adesea, așteptând în spatele scenei, înainte de începerea spectacolului. Stătea acolo de când pășea primul spectator în sală și până ce se așeza ultimul. La repetiții, obișnuiește să aducă ceai și gogoși tuturor colegilor. Ea este Amalia Ciolan și din 1994 este actrița Teatrului Național ”I. L. Caragiale” din București. În stagiunea curentă, poate fi văzută în spectacole precum ”20 de ani în Siberia” – dramatizare după cartea de memorii a Aniței Nandriș Cudla, regia Sorin Misirianțu (3, 18 decembrie și 7 ianuarie) ”Noaptea lui Helver” de Ingmar Villqist, regia Matei Lucaci-Grünberg (24 noiembrie, 7 și 21 decembrie), Matilda și groparii de Stela Giurgeanu, regia Mircea Rusu (23 noiembrie, 13 decembrie, 5 ianuarie) și Titanic Vals de Tudor Mușatescu, în regia lui Dan Tudor (4, 16, 27 decembrie)

1.         Cum ți-ai descrie copilăria?

Copilăria... Dacă stau să mă gândesc, este perioada cea mai luminoasă din viața unui om. Chiar dacă am crescut într-o perioadă grea - perioada  comunismului - e partea cea mai luminoasă din sufletul meu.

2 . Când ai început să iubești teatrul?

Încă din școală aveam un program foarte bine determinat. Totul era ordonat in viața noastră de copii, de tineri. Eram foarte atent îndrumați de părinți și de profesori spre activități care să ne formeze și să  ne dezvolte creativitatea, inteligența.  Mergeam la muzee, la concerte simfonice, la spectacole de operă și balet, la filme de artă, la cinematecă și desigur, la spectacolele de teatru.  Astfel încât, la început, am fost un bun spectator, apoi am descoperit scena din interior și de aici pasiunea pentru teatru.

3. Din 1994 ești actrița Teatrului Național ”I. l. Caragiale” din București. Cum ai descrie această experiență?

Douăzeci și opt de ani în acest teatru. Pentru mine, Teatrul Național a fost acasă. Tot ceea  ce a însemnat bucurie, căldură, căutare, neliniște…Teatrul Național a fost pentru mine un drum inițiatic și sper să rămână așa pana la sfârșit.  

4.  Care a fost primul spectacol pe scena Naționalului și ce amintiri te leagă de acesta?

Am început colaborarea cu Teatrul National când eram studentă în anul IV, la spectacolul ”Ondine” de Jean Giraudoux, în regia d-lui Horea Popescu. Așa am descoperit scena mare a teatrului, însuflețită de mari actori, precum Ilinca Tomoroveanu, Mircea Albulescu, Adrian Pintea, sub bagheta unui regizor unic,  Horea Popescu.  Ca profesionist, am debutat în Teatrul National, în spectacolul ”Tamerlan cel Mare” de Christopher Marlowe, sub direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză - unul dintre cei mai minunați creatori pe care i-am întâlnit, avându-i parteneri pe mari actori ai Naționalului:  Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Leopoldina Bălănuță, Adrian Titeni. Desigur, acesta a fost un mare dar, pe care îl port și acum în lăcașul inimii mele si pe care îl țin ca pe un nestemat de mare preț.

5. În 1995, pentru rolul Domnișoarei Nastasia din spectacolul regizat de Ion Cojar, la Teatrul Radu Stanca din Sibiu ai fost recompensată cu premiul criticii pentru debut. Te-a influențat în vreun fel acest premiu?

Premiul de debut pentru Domnișoara Nastasia, montat la Teatrul de Stat din Sibiu, în regia lui Ioan Cojar, a fost pentru mine o recunoaștere și în același timp, o mare responsabilitate. Să pleci la început de drum într-un spectacol sub bagheta profesorului, mentorului și marelui regizor, Ion Cojar, să o ai alături, în repetiții pe marea actriță,  doamna Raluca Zamfirescu, fiica dramaturgului George Mihail Zamfirescu și să ții se înmâneze premiul de debut, din partea celor mai importanți și valoroși critici de teatru: Valentin Silvestru, Victor Parhon, Mircea Ghițulescu, într-o asemenea situație, ți se pare ca toată lumea este a ta, însă, ai și conștiința unei responsabilități enorme. De acolo a început drumul căutării mele în teatru. Un drum lung, care nu a fost ușor, dar a fost minunat.

6. Există oameni cărora le ești recunoscătoare pentru ce te-au învățat?

In primul rând, sunt produsul Școlii Românești de Teatru, care a avut cei mai buni și dedicați profesori. Le datorez, tuturor și fiecăruia în parte, formarea mea. Am avut cel mai minunat, dăruit și dedicat profesor, domnul Ion Cojar, căruia îi sunt profund recunoscătoare. Ne-a transmis dragostea pentru teatru, pasiunea pentru profesie, o disciplină și o rigoare, fără de care nu se poate practica această profesie.  Am avut numeroase întâlniri pe scena, cu cei mai mari actori ai acestei țări. Am jucat alături de Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Mircea Albulescu, Gheorghe Dinică, Traian Stănescu, Ilinca Tomoroveanu, Radu Beligan, Ion Caramitru, Valeria Seciu, Mircea Rusu, Adela Mărculescu, Damian Crâșmaru, Costel Constantin, Dan Puric, Alexandru Bindea.  Când ești pe scenă cu asemenea parteneri, ai toate șansele să te desprinzi și să zbori.

Am avut întâlniri cu mari regizori ai scenei românești - mari creatori de spectacole - cu care am călătorit în lumi tainice și miraculoase - Liviu Ciulei, Ioan Cojar, Horea Popescu, Victor Ioan Frunză, Tudor Mărăscu, Mihai Măniuțiu, Alexandru Tocilescu. Și o întâlnire semnificativă și determinantă cu regizorul Radu Penciulescu, căruia îi datorez foarte mult pentru maturizarea mea în teatru.

7. Dacă ar trebui să alegi între teatru sau film, ce ai alege?

Profesia făcută cu temei, cu rigoare cu responsabilitate. Nu are importanță unde te afli - pe scena, pe platourile de filmare, în televiziune.

8. Ce ai vrea să știe publicul despre spectacolele în care joci la Teatrul Național ”I. L. Caragiale” din București?

20 de ani in Siberia, în regia lui Sorin Misirianțu. Spectacolul a fost conceput în cadrul programului - Procesul comunismului prin teatru, cu susținerea directorului general, Ion Caramitru. Textul spectacolului este  o dramatizare după o  tulburătoare carte  de memorii, a Aniței Nandriș Cudla, o țărancă din Bucovina, care descrie calvarul deportării în Siberia, supraviețuirea și salvarea sa prin credință. 

- ”Matilda și groparii” de Stela Giurgeanu este un spectacol realizat sub auspiciile Centrului de Cercetare si Creație Teatrala Ion Sava. Un incitant text contemporan transpus în spectacol de Mircea Rusu, în calitate de regizor.

- ”Noaptea lui Helver” de Ingmar Willqist, în regia lui Matei Lucaci Grunberg este o poveste tulburătoare din perioada războiului.

- ”Titanic Vals”, celebra comedie a lui  Tudor Mușatescu, regia Dan Tudor, cu Dan Puric în rolul titular.

9.  Ce planuri artistice ai pentru perioada viitoare?

Se pare că Dumnezeu râde cu poftă atunci când noi oamenii ne facem planuri de viitor. Am învățat lecția  asta și - treaba mea este sa îmi văd de treabă - și să fac lucrurile cât pot eu de bine.

10. Care este replica preferată pe care n-ai dat-o încă? Există vreun rol pe care îți dorești să îl interpretezi?

Nu am o replica preferata!  Nu am roluri pe care sa mi le doresc. 

Interviu realizat de Andreea Alexandra Nae

Fotografii: Florin Ghioca 

Mihai Măniuţiu: Am lucrat cu mare intensitate și dăruire, într-un ritm susținut

Pe 22 şi 27 octombrie 2022, pe scena Sălii Pictura a Teatrului Naţional I.L. Caragiale - o nouă premieră semnată Mihai Măniuţiu! Un Camus, şi nu una dintre cele mai cunoscute piese, cum ar fi "Neînţelegerea". Ci, o piesă scrisă şi reprezentată pentru prima dată în 1949,  pe scena Teatrului Hébertot  din Paris, în regia lui Paul Œttly, Cei drepţi descrie  asasinatul din 1905, când Marele Duce Serghei Aleksandrovici al Rusiei a fost spulberat printr-un atac de tip terorist. O piesă pe care, citind-o, ne-o imaginăm cu oarecare dificultate adusă în scenă, îndemnându-ne, provocator, la meditaţie, la un incitant rapel al momentelor istorice tensionate, şi sângeroase, de după acest atentat...

Mai departe »

Micul Infern la Teatrul Național ”I. L. Caragiale” din București

Una dintre cele mai longevive comedii jucate pe scena Teatrului Național ”I. L. Caragiale” din București, ”Micul Infern” de Mircea Ștefănescu va avea ultima reprezentație din aceasta stagiune sâmbătă, 25 iunie, de la ora 19:00, la Sala Studio a Teatrului Național ”I. L. Caragiale” din București.

La aproape 10 ani de la premieră, spectacolul ”Micul Infern” umple în continuare sălile teatrului oferind publicului spectator un subiect extrem de actual, chiar dacă piesa a fost scrisă în 1948.  Prin hazul și ironia replicilor, măiestria construcției și a dialogului, spectacolul este o veritabilă comedie umană, în care cei ce vor veni să-l vadă se vor recunoaște, cu siguranță.

La vremea scrierii ei, ”Micul infern” nu a primit aprobarea pentru a fi montată în București, pentru că nu prezenta realitățile noului regim instaurat. Obține cu greu permisiunea Ministerului Artelor pentru premiera de la Teatrul Mic, din 1948, iar cronicile de după spectacol se împart între cele elogioase și cele care îi reproșează ”caracterul dușmănos” pentru că refuză să se apropie de problemele clasei muncitoare.

Micul Infern este cea mai controversată, dar și cea mai îndrăgită, dorită și jucată dintre piesele scrise de Mircea Ștefănescu și chiar dacă este interzisă în București, piesa este montată mult în teatrele din provincie. Revenirea în capitală a ”Micului Infern” i s-a datorat lui Sică Alexandrescu, care considera piesa ca fiind ”o bijuterie a teatrului românesc” și o pune în scenă la Sala Savoy a Teatrului de Revistă. La sfârșitul anuilor 60', după ce a fost permisă regizarea acestui text pe scenele din București, se pornește o adevărată avalanșă de montări ale ”Micului Infern”. Teatrul Nottara se poate bucura de una dintre cele mai de succes montări, semnată de Mihai Berechet. Spectacolul îi avea în distribuție pe: Silvia Dumitrescu-Timică, Lucia Mureșan, Emilia Dobrin, Ion Dichiseanu, Ștefan Radof, Dorin Moga, Ion Siminie și s-a jucat de peste 500 de ori. 

Recent, spectacolul Micul Infern a sărbătorit 300 de reprezentații pe scena Teatrulului Național ”I. L. Caragiale” din București. Cu o distribuție cuceritoare formată din Rodica Popescu Bitănescu, Ilinca Goia/Iuliana Moise, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Dragoș Stemate, Daniel Badale, Fulvia Folosea, montarea propusă de regizorul Mircea Cornișteanu continuă succesul de la premieră.

Vă așteptăm sâmbătă, 25 iunie, de la ora 19:00, la Sala Studio a Teatrului Național ”I. L. Caragiale” să vedeți ultima reprezentație din această stagiune a spectacolului ”Micul Infern” de Mircea Ștefănescu, regia Mircea Cornișteanu! 

Mai multe informații și bilete online: https://www.tnb.ro/ro/micul-infern

Trailer Micul Infern: Cornel Ionescu

Video: Marius Donici/Mihai Rădinoiu/Gabriel Stanciuc

Fotografii: Florin Ghioca

Text: Andreea Alexandra Nae

Maia Morgenstern : 60. Aniversare în „Casa de la ţară", pe scena TNB!

Născută pe 1 Mai,  de Ziua Muncii, Maia Morgenstern nu ne imaginăm că ar putea sărbători seara de aniversare altfel decât pe scenă, în plină activitate. Mai precis, la Național, aici unde ne-a dăruit, de-a lungul ultimelor decenii, zeci de personaje puternice, aureolate de calități umane și profesionale pe care rar le întâlnești reunite în personalitatea unui singur artist. 

Așadar, din nou pe scena Sălii Studio, la TNB - unde, de când a preluat conducerea Teatrului Evreiesc de Stat (T.E.S.), rar a mai putut fi văzută, și atunci doar în spectacole găzduite. Ultimul rol nou la Național a fost într-o premieră din 2015, Titania din  „Visul unei nopți de vară" de William Shakespeare.

În această seară, Maia Morgenstern este Anna Patterson, o actriță americană cândva în mare vogă, o adevărată actriță de Broadway.

Mai departe »

Studiu psihologic: beneficiile mersului la teatru

Teatrul a făcut parte din viețile noastre de-a lungul istoriei, totuși, până de curând, au existat puține studii psihologice ale efectelor sale. Văzând teatru live ne schimbă în vreun fel? Are teatrul beneficii dincolo de „divertisment”?

Traducere din articolul The Science of Live Theatre („Știința teatrului live”), publicat de Steve Rathje în Psychology Today.

Radu Gheorghe:  În copilărie nu dirijam. Dar cântam în fața oglinzii, imaginându-mă Enrico Caruso!

Omul orchestră, adică unul dintre cei mai carismatici şi îndrăgiţi actori care au păşit pe scena Naţionalului bucureştean (şi nu doar pentru o seară şi nu numai pentru câteva roluri),  Radu Gheorghe se pregăteşte să revină în faţa publicului pe scena care l-a consacrat.

Duminică 29 mai, de la ora 19.30, va fi din nou pe scena cea mare, a Sălii numită acum "Ion Caramitru", pentru a-l aduce pe Ucenicul vrăjitor mai aproape de generaţiile care trec astăzi pragul teatrului, cu dorinţa de a se bucura, de a se instrui, şi chiar nutrind speranţa unei apropieri de marea artă.

Un minunat prilej vi se deschide tuturor, indiferent de vârstă, cu acest spectacol-concert, în care veţi putea asculta acorduri minunate, unele dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate de publicul larg din întreaga lume şi din toate timpurile. 

Orchestra şi Corul Filarmonicii din Ploieşti, sub conducerea lui Tiberiu Dragos Oprea (dirijorul - de-adevăratelea! - si coordonatorul muzical al spectacolului „Ucenicul vrăjitor”)  vor fi mesagerii acordurilor vrăjte,  iar actorul Radu Gheorghe, talent înnăscut pentru muzică, o să vă vrăjească în rolul dirijorului... 

Mai departe »